A Vèrgine hè una di e custellazione di u zodiacu è appartene à e 88 custellazione muderne.
Sicondu l'astrologia tropicale, u Sole transita Virgo trà U 23 d'Agostu è u 22 di Settembre mentre chì in l'astrulugia siderale a face trà u 17 di settembre è u 17 d'ottobre.
chì segnu hè u 3 d'ottobre
Sta custellazione si trova trà Leo à punente è Libra à livante. Discrittu da l'astrònomu grecu Aratus. Astrologicamente, questu hè assuciatu cù i pianeti Plutone è Mercuriu .
Dimensioni: 1294 gradi quadrati.
Classamentu: 1sta più grande custellazione in u celu.
Luminosità: Una custellazione luminosa cù 3 stelle più luminose di magnitudine 3.
u 23 d'ottobre u segnu zodiacale libra o scorpione
Storia: Questa custellazione hè stata assuciata in a mitulugia romana cù Dike, a dea di a Ghjustizia chì si dicia discendendu trà l'omi quandu ùn anu più cunfirmatu a ghjustizia. In a mitulugia greca rapprisenta Persefone, a figliola di Zeus è hè in leia cù a racolta è a natura.
U nome riprisenta una fanciulla , assuciatu ancu à a dea di l'agricultura è di a racolta.
I Babiloniani a chjamavanu 'u solcu' cumu dicìanu chì raprisentava a spiga di granu di a so dea Shala. Hè per quessa chì sta custellazione hè assuciata à a fertilità. In u Medievu, a Vèrgine era assuciata à a Vergine Maria.
sole in a prima casa
Stelle: Spica hè a stella a più luminosa di sta custellazione. U so nome vene da u latinu chì significa 'spiga di granu. Questa hè una stella bianca binaria. Altre stelle brillanti di Virgo includenu Zavijava (beta Virginis), Auva (delta Virginis è Vindemiatrix (epsilon Virginis). Ci hè ancu u primu sistema planetariu extrasolare scupertu in a stella 70 Virginis. Ci sò 35 esoplaneti chì orbitanu intornu à e 29 stelle di Virgo.
Galassie: Questa custellazione hà un gruppu di galassie chjamatu u cluster Virgo è parechje altre galassie, cum'è Messier 58, Messier 59 è una insolita galassia spirale, a Sombrero Galaxy.